marți, 2 noiembrie 2010

Danila Prepeleac de Ion Creanga-CLASA X

De la un an de la debutul sau in ,,Convorbiri Literare"(1875)cu Socra cu trei nurori ,Ion Creanga publica Danila Prepeleac(1 martie 1876), povestea facand parte din categoria celor care sunt aproape lipsite de miraculos.
Titlul are in componenta lui pe langa prenumele Danila porecla ,,Prepeleac",intrucat,dupa spusele autorului ,,asa ii era porecl,pentru ca atat odor avea si el pe langa casa facut de mana lui' adik un par cu brate infipt in pamant slujind drept cuier de care se atrna oalele ca sa se usuce .
Tema o constituie,pe de-o parte, prostia si pe alta istetimea eroului,dovedite in raport cu semenii si,respectiv cu dracii,fortele malefice pe care le invinge.
Incipitul este cel specific orcarui basm, avand formula intiala,,era odata''necurmat insa de acel,,ca niciodata"pentru ca autorul nu ne introduce intr-un tinut fabulos,asemenea celui din creatiile populare similare.Tinutul este un sat oarecare in care traiau ,,doi frati si amndoi insurati".Asadar lipsesc determinarea spatiala cat si cea temporala a actiunii,ca si in basmele populare,desi tinutul nu estu unul fabulos.Unul dintre ei,cel mare,era bogat dar avea o nevasta rea si zgarcita.Nevasta celui mic a lui Danila ,,era muncitoare si buna la inimia" insa el era sarac si avea o multime de copii.Singura lui avere erau doi boi tineri si frumosi dar era nevoit sa imprumute celelalte unelte gricole dela fratele sau care, exasperat de aceasta situatie si cicalit de nevasta il sfatuieste pe Danila sa vanda boii si pe banii obtinuti sa-si ia altii mai mici si un car.
Danila ii urmeaza sfatul dar nu cu prea mare tragere de inima,caci isi,,tufeste cusma pe cap, o indeasa pe urechi si habar n-are'' si pleaca spre targ.Acesta este intriga,momentu determinant pentru desfasurarea actiunii,care cuprinde doua parti distincte.In prima Danila pleaca spre targ si pe drum face schimburi sau trocuri dezavantajoase si ajunge din stapan al celor doi boi, posesor al unei pungi goale dupa ce schimba boii,carul,capra,gascanul si in final primeste punga,pe care o daruieste fratelui sau.Acum ii adreseaza fratelui sau o ultima rugaminte pe care acesta i-o indeplineste,sa-i dea carul cu boii sa aduca niste lemne din padure-dar prostia si ghinionul nu-l parasesc caci sfarama carul si omoara boii,lasand copacul taiat sa cada direct peste car.Danila este hotarat sa-si piarda urma in lume si vrea sa-i ceara in acest scop iapa fratelui,dar trecand pe langa un heleste,pierde toporul pe care il arunca dupa niste lisite, fratelui sau ii scunde insa adevarul si intentiile sale spunandu-i ca are nevoie de iapa pentru a scoate boii din lacul mlastinos. in care s-au impotmolit.
Suparat acesta ii spune ca mai bine s-ar calugari ca sa nu-i mai necajeasca pe oameni,dar Danila fura iapa si pleaca spre helesteul din padure ca sa caute toporul pierdut.Considerand sfatul fratelui sau unul intelept,hotaraste sa-l urmeze si vrea sa contruiasca o mansatire pe pajistea de langa helesteu.Cu aceasta hotarare incepe o a doua parte care se desfasoara in padure langa un helesteu lipsind si aici o determinare spatiala precisa.
Daca in prima parte autorul ni-l infatiseaza pe Danila in postura prostului sua pacalitului in cea de-a doua eroul isi manifesta istetimea in confruntare cu dracii.In momentul in care Danila ciopleste o cruce si incepe sa caute copacii buni pentru constructie din iaz iese un drac spune ca locul acela le apartine diavolilor.Cum Danila nu renunta la planul sau i se ofera ,,un burduf de bivol plin cu banii''pana la urma dracii se razgandesc si-si conditioneaza darul de trecerea unor probe:inconjurarea iazului cu o iapa in spate,intrecerea la fuga,intrecera la tranta,proba chiuitului,azvarlirea buzduganului,intrecerea in blesteme.Danila reuseste de fiecare data sa treca asceste probe pentru ca el inlocuieste forta fizica prin istetime si viclenie.
Deznodamantul este ca in orice basm, deoarece Danila scapa de draci si ramane cu bani.Sintagma,,pana la adanci batraneti' aminteste de formulele de incheiere a basmelor populare,care aduc o nota optimista,indiferent la care dintre partile basmului ne-am referi,se observa prezenta unor motive specifice basmului popular:calatoria,trocul,prostia omeneasca,motivul probelor,al ajutoarelor,buzduganului sau al blestemului(in a doua parte)
Creanga traieste cu ingenuitate intamplarile povestite,,el este creatorul unei comedi tot asa de profunde si universale in tipicitatea ei precum aceea a lui I.Sadoveanu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu