Morometii "Taierea salcamului" de Marin Preda

Marin Preda(1922-1980)s-a nascut în satul Silistea Gumesti,din judeţul Teleorman.Scoala primară o face în satul natal , în şcoala normală din Marud.Debutează în ziarul "Timpul" cu schiţa "Parlitul".Operele salae ilustrează mai ales viata rurală.Morometii au aparut în 2 volume,primul publicat în1955, iar al 2 lea în 1967.
Aceasta scena face parte din capitolul al doisprezecelea si poate fi considerata un nucleu al romanului.Aflandu-se în criza financiară Moromete conştientizează necesitatea tăierii salcamului pentru a găsi o sursa de venit.Tăierea salcamului se produce înainte de ivirea zorilor ca un ceremonial rusinos,ferit de ochii lumi.Astfel Moromete nu doreşte sa ofere celorlalti vreun spectacol care sa dovedeasca momentul de criza al familiei sale.În aparentă calm,linistit,parand sa nu acorde importantă acestui episod, el îşi disimuleaza trăirile reusind sa fie ironic în anumite momente(fata de Nila)
Doborarea salcamului se desfăşoară pe un fundal al bocetelor care se aud din cimintir, prefigurand ideea mortii salcamului.Copacul reprezinta atat pentru familia Morometilor cat si pentru intregul sat un simbol al statorniciei, al maretiei, verticalitatii.Odata cu taierea salcamului,satul devine mic,în caderea sa acesta parea ca se impotriveste nevrand sa părăsească cerul,iar zgomotul produs de caderea lui fiind hiperbolizat.
Starnind liniştea diminetii ca o vijelie sa prabusi in mijlocul gradini cu un sunet asurzitor.Privelistea este dezolanta.Parca intregul sat(intregul univers al satului)ramane acum deschis primejdiei, lipsei de primejdie in fata transformarii istorice.Secventa are un caracter anticipativ semnaland declinul lui Moromete din postura de cap al familiei.Eugen Simion considerea ca salcamul era"dublul vegetal al lui Moromete"

Comentariu literar La Hanul lui Manjoala de I L Caragiale

A fost pubicata în "Gazeta Sateanului" în 1898 apoi reluat in volumul "Nuvele si povestiri".Tema este legata de mitul vrajitoarei aceasta vanzandu-si sufeltul diavolului, primeste puteri neobisnuite si influenteaza viata oamenilor incercand sa-i atraga intr-un cerc magic.Finalul povestirii lui Creanga ofera un remediu "40 de zile post,matanii si molitve"
Ideea centrala a operei este legata de un adevar potrivit careia cel care apeleaza la vrajitorii, farmece va fi pedepsit.Astfel Manjoloaia va fi cuprinsa de flacarile care vor arde hanul din temelii.Aceasta este osanda vesnica, flacarile simbolizand chinurile iadului.
Perspectiva narativa:eroul povestirii,Fanica,este in acest timp, si naratorul acestuia.Naraţiunea se realizează la persoana intai singular,de aici rezulta o proză de tip subiectiv,iar protagonistul devine narator personaj.
Secvenţa introductivă:modalitatea de expunere folosita este monologul prin care naratrul se plasează în plan real.Calatorul se gandeste sa facă un popas la han, dar în acelaşi timp sa ajungă la Potcovnicul Iordache fără a intarzia.Discontinuitatea gandurilor este remarcata prin folosirea punctelor de suspensie.Calculand distantele si timpul Fanica vade ca la o batae buna de puşca este Hanul lui Manjoala.Cateva amanunte legate de planul trecutului pregateasc aparitia elementului fantastic:pe de-o parte amintirea legata de moartea lui Manjoala si redresarea hanului printr-o afacere profitabila a soţiei acestuia, cealalta amintire este legata de-o intamplare petrecuta intr-o noapte cand niste talhari au vrut sa jefuiasca hanul dar momentul a fost finalizat cu pedepsirea acestora.
Odata cu patrunderea in han este placut impresionat de curatenia camerelor, mirosul imbietor si frumos al hangitei.In acest timp el sesizeaza cateva aspecte bizare, absenta icoanelor, in momentl in care a dat sa se inchine la masa,s-a auzit un miorlait si un pisoi a navalit spre usa lasand ca aerul rece sa patrunda si sa stinga lampa.
In timp c are parte de o cina imbelsugata afara se starneste o vijelie cumplita chemata parca de necuratul la porunca hangitei.Hotarat sa ajunga la logotnica sa Fanica se pregateste de plecare obervand ca Margioala ii tinea in mana caciula:"o tot invartea si o rasucea".Plecand din cauza viforului dar si a caciulei este invalui intr-o stare de rau care il impiedica sa ajunga la destinatie.

Sara pe deal de Mihai Eminescu-CLASA IX

Poezia a fost publicata in 1855 in revista "Convorbiri literare" desi a fost concepută în perioada vieneză, cand poetul o cunoaste pe Veronica Micle si aspira spre iubirea ideală.Ca specie literara, poezia este o idila.Tema aceste poezi este aspiratia tanarului spre iubirea ideală.Structura -poezia contine 6 catrene, cuprinzand doua planuri poetice:cel al iubiri si al naturii.In primele patru strofe predomina planul descriptiv,doar patru versuri celuilalt plan.Ultimele doua strofe sunt rezervate ceremonialului iubirii in care îndrăgostiţi eminescieni refac unitatea primordială amintind de cuplul adamic.
Strofa intai
Spaţiul poetic este compus atat din elemente de natura terestra(salcam,turme)cat si din elementele de natura cosmică pentru a conferi iubirii o dimensiune planetara,ea cuprinde întregul univers.Imagini auditive "buciumul suna cu jale" exprima o stare sufleteasca specii ca indrgostitului,melancolia specifica liricii eminesciene.Salcamul elementul natural prezinta ata un martor cat si un protector al iubirii.Iubirea ideala este doar sugerata ca ea sa nu se realizeze.Asa se explica si folosirea unor termeni graviprecum"plang si jale"
Strofa a doua
Dacă in prima strofa salcamul vegheaza iubirea,luna sfanta si clară trece luminand si arzand de nerăbdarea intalnirii,asemenea unei fete.Este real portretul fizic al iubitei,dar dar cu adanci implicatii sufletesti.Fata cercetează cu ochii sufletului dezvaluind emotia,nerăbdarea,dorinta dorul fiind de nestapanit.
Strofa a treia
Treptat linistea se instaleaza peste sat,iar inseararea este inlocuita de noapte.Natura se afla cumva in asteptare, ea avand rol de intensificare a trăirilor celor doi.Tabloul este bucolic alunecand peste dealuri,de scartaitul cumpenei de la fantana si de murmurul venind dinspre fantana.
Strofa a patra
Se remarcaun contrast intre oboseala, lipsa de energie a oamenilor care vin de la munca si nelinistea,vitalitatea trairilor indragostitilor care isi asteapta cu nerabdare iubita.Clipa iubiri este insotita de armonii auditive ca si cand s-ar oficia un ritual sacru.Clopotul si toacasunt elemente care accentueazastarea sufleteasca a indragostitului, careia parca bataile inimi i se accentueaza in apropiereamomentului intalnirii.Cu versul"Sufletul meu, arde-n iubire ca para" se incheie planul narativ si incepe spectacolul povesti de iubire.

Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade-CLASA IX

"Trebuie sa scriu un roman"
Romanul a fost scris din dorinta de a imortaliza perioada adolescentei.Adept al autonaticitati,scriitorul crede ca inspiratia nu este absolu necesara ci este nevoie de a inregistra toate faptele de viata incepand cu clasa a 6 a de liceu cand"aveam pistui ca un OVREU si invatam chimie intr-un laborator"

"Gloria lui Robert"
Personalul Robert joaca rolul unui adolescent care vrea sa devina faimos citind Balzac.El isi schimba in mod deliberat mastile,jucand mai mule rolurisi ajungande"sa se creada altul".Autorul il caracterizeaza in mod direct considerandu-l sentimental, increzut si marginit asteptand gloria fara sa muneasca.

"Jurnal de clasa"
Este infatisata atmosfera unei ore de muzica in care elevii se simt relaxati,deoarece profesorul dovedeste toleranta chiar daca in final declara sa isi va reclama conducere scolii.Sunt descrisi doi elevi,pe de o parte Fosil care era schiop, para baietii,copia la teze dar stia chimie , iar pe de alta parte Fanica,un personaj timid,emotiv.
Concluzia personajului narator este aceea ca invatamantul romanesc este unu de tip formal,rupt de realitate.

"Intre Don Juani"
Capitolul prezinta doi prienteni care sunt mereu aceeasi si care isi schimba mereu imbracamintea si comportamentul.In timp ce Robert viseza o plimbare in parc impreuna cu o fata prin intermediul careia sa simta fericirea,Dinu chiar povesteste o intamplare cand a fost condus de o femeie in fata unei fete pentru a-i face cunostinta.

Comentariu Literar Venere si Madona de Mihai Eminescu-CLASA IX

Opera"Venere si Madona" de Mihai Eminescu a fost scrisa in perioada vieneaza.Este unul dintre cei mai mari poeti romani apartinanad perioadei marilor clasici.In 1866 publica prima poezie"La mormantul lui Aron Pumnul".
Titlul poeziei denumeste inca de la inceput antiteza,figura de stil intalnita la nivelul intregului text.Venere, zeita iubiri la romani, corespondentul Afroditei la greci,dupa relatarile lui Homer, fiica lui Zeus si sotia lui Hefaistos.
In schimb Madona este reprezentarea Maicii Domnului in artele plastice,femeie cu chip de inger.Inca de aici obervam antiteza dintre cele doua tipuri de femei:Venere tipul femei adulterine ce e frumoasa, dar infidela sotului, iar Madona este considerata femeia ideala pentru ca este casta,pura,sfanta.
Poetul vine cu proiectia femei ideale a iubitei.Poezia de fata este impartita in trei secvente.In prima secventa poetul infatiseaza chipul angelic al femaii si talentul lui Rafael:"Caci femeia-i...".Predomina imagini artistice create cu ajutorul comparatiilor,inversiunilor si al epitetelor duble"tanara si dulce veste".Apare adresare directa in prima strofa a poeziei (Venere)"O te vad, te-aud".
In secventa a doua face din"femeie fara suflet, fara foc" intr-un inger prin sintagma "bland ca ziua de magie".In prima secventa vocabularul este elevat si rafinat,iar in a doua secventa expersiile si cuvintele sunt dure"betie","crudo"poetul imagineaza ideeea femeii sterpe, care nu intelege dimensiunea iubirii.
Poezia este structurata pe o antiteza romantica ce persista si la nivelul versurilor(demon-sfanta)dispretul este principalul sentiment al aceste secvente lirice.Poetul imortalizeaza asemena lui Rafael"cele doua ipstaze ale femeii" "Madona dumnezeii" si "palida femeie"
In partea a treia,adica in finalul poeziei,poetul se simte vinovat pentru invinuirea adresata femeii si fara sa se gandeasca la iertarea acesteia.Este constient ca "invinuirea a fost cruda si nedreapta"provocandu-i multa suferinta.Rima este incrucisata,masura 15-16 silabe,ritmul trohaic.
Alex Filiippide comenteaza prima strofa astfel"Eminescue din fire mai bastinas al aceste lumi despre care se vorbeste in Venere si Madona si el gandeste in basme,adica poetic".Totodata trebuie adaugat ca mintea lui e tot asa de potrivita si pentru abstractia, pentru cugetare pura el avand cunostinte temeinice de filosofie traducand pasaje din "Critica ratiunii pure"a lui Kant.

Comentariu Literar- Nopti La Serampore de Mircea Eliade-CLASA X

   Mircea Eliade (1907-1986) a fost cel mai mare om de cultura roman din sec. al XX-lea, una mare scriitor.
   Nuvela "Nopti la Serampore" se incardreaza in proza fantastica si apare in 1940, intr-o placheta, alaturi de nuvela "Secretul doctorului Honigberger".
   Nuvela fantastica este o specie a genului epic, in proza, de intindere medie, intitiind un fantastic realizat prin imbinarea planului real cu planul albstract.
   Tema operei "Nopti la Serampore" o constituie o experienta existentiala neobisnuita, pe care o traise naratorul atunci cand era tanar si anume iesirea din timpul si spatiul real.
   Datorita aceste teme, nuvela intra in sfera prozei fantastice: in lumea reala, se produce o ruptura, o intamplare bizara si imposibil de explicat.
   Titlul nuvelei-noptile petrecute la Serampore, constituie un timp mitic si magin, in care, intr-un spatiu incadrat de sacralitate.
   Relatarea se face la persoana I, naratiunea desfasurandu-se la nivelul a trei timpuri: prezentul(in care naratorul isi aminteste aceasta intamplare), trecutul apropiat (timp in care a intrat, fara voie, tanarul european aflat in India).
      Continutul nuvelei:
   Pe vremea cand se afla la studii in India, povestitorul ("un foarte tanar invatacel") se imprieteneste cu alti doi europeni: Bogdanof (un rus orientalist celebru) si Van Manen (un irlandez care statea aici de multi ani, bibliotecar al Societatii Asiatice in Bengal)
   Van Manen le-a sugerat celorlalti sa mearga impreuna la Serampore, unde un prieten de-al sau, Budge, avea o casa veche. Asa incepe minunatul timp petrecut in lungi discutii pe teme religiase, magice sau culte.
   Intr-o noapte, cei trei pornesc spre Calcutta, intr-o masina condusa de soferul gazdei. La un moment dat, toti trei traiesc o senzatie stranie, avand impresia ca s-au ratacit desi drumul era unul sigur.
   Tocmai cand naratorul incearca sa recunoasca locurile prin care treceau, linistea noptii este sfasiata de tipatul inspaimantator al unei femei care cerea ajutorul, strigand ca moare, ca si cand ar fi fost injunghiata. Infiorati europenii au sarit din masina incercand sa o gaseasca, in interiorul padurii bengaleze. Orice cautare este zadarnica, dupa o vreme, cei trei dandu-si seama ca in codru nu se afla nici o fiinta omeneasca; fiecare traind niste senzatii ciudare)"aveam necontenit senzatia ca visez si ca nu ma pot trezii din vis") ca si cand padurea executa efecte magie.
   Obositi si crezand ca au avut halucinatii, cei trei se intorc la sosea, dar nu-l gasesc pe sofer. Se hotarasc sa meaga pe joc la Serampore, zarind, parca lumina unu felinar care se afunda in jungla, cei trei pornesc in directia ei, dar pierd imediat iluzia. In preajma unei case, parca din alt veac, erau mai multe vetre cu jaratec dar nici un om.
   Primiti de un batran ciudat, europenii sunt condusi la stapanul casei, fiind anuntati ca li se pregastesc camerele pentru odihna, nimeni si nimic nu se misca in acea casa.
   Amintindu-si de tipatul auzit in padure, Van Manen i-a relatat gazdei intamplarea. Acesta i-a produs lui Dasa o suferinta atroce, exprimata in propozitii de neinteles, din care se distingea numai numele Liba.
   Europenii intelesese ca femeia a fost ucisa; curtea se umplea de umbre, totul denea mai stranui.
   Considerand ca este mai bine sa se retraga, cei trei barbati se hotarasc sa plece spre Serampore pe jos, unde ajung in zori. Acolo afla, cu stupoare, ca nici ei, nici soferul nu iesisera din casa intreaga noapte, iar intamplarea la care asistasera se petrecuse cu 150 de ani in urma.
   Mai tarziu, aflandu-se la manastirea din Himolog, naratorul a incercat sa dezlege misterul celor intamplate, intr-o discutie cu Shivananda, opiniile fiind diferite. Tanarult sustinea ca practicile magice ale unui profesor in Calcutta, ar fi creat "o zona sacra" de care ar fi fost absorbiti cei trei europeni, proiectandu-i in alt timp.
   Shivananda i-a explicat ca realitatea este o iluzie, proiecatandu-l din nou pe tanar in vremea lui Nilamvara, proiecatandu-i a doua iesire din timp.
   In final, se arata ca, in dimineata urmatoare cand s-a trezit din somn, aflat la Serampore, a gasit o lume calma si plina de stralucire.
   Bogdanof este un orientalist celebru, colaborator al celor mai renumite publicatii. El iubea musulmanii, era un provaelnic convins.
   Van Manen, un tanar invatacel, adora lumea indiana. Era de multi ani bibiotecarul si secretarul Societatii Asiatice in Bengal. Este foarte inteligent reusind sa invete limba bengaleza, dar era si lenes.
   Budge era un om bogat, foarte ciudat, se remarca prin faptul ca era celibatar si neindemanatic la vanatoare, el ramane in spatiul si timpul profan.
   In sfarsit, fantasticul se impleteste cu mitul zeitei Maya dand nastere unor profunde interogatii filozofice.
   Intr-o lume contemporana manata de grave contradictii si supusa neincetat indoielii, Eliade propune prin nuvelele sale o viziune armonioasa despre cosmos, unitara si indreptata cu totul spre redescoperirea sacrului, spre intalnirea cu ceea ce ne mantuiste, dand sens existentei noastre".(Eliade-"Incercarea labirintului")

Danila Prepeleac de Ion Creanga-CLASA X

De la un an de la debutul sau in ,,Convorbiri Literare"(1875)cu Socra cu trei nurori ,Ion Creanga publica Danila Prepeleac(1 martie 1876), povestea facand parte din categoria celor care sunt aproape lipsite de miraculos.
Titlul are in componenta lui pe langa prenumele Danila porecla ,,Prepeleac",intrucat,dupa spusele autorului ,,asa ii era porecl,pentru ca atat odor avea si el pe langa casa facut de mana lui' adik un par cu brate infipt in pamant slujind drept cuier de care se atrna oalele ca sa se usuce .
Tema o constituie,pe de-o parte, prostia si pe alta istetimea eroului,dovedite in raport cu semenii si,respectiv cu dracii,fortele malefice pe care le invinge.
Incipitul este cel specific orcarui basm, avand formula intiala,,era odata''necurmat insa de acel,,ca niciodata"pentru ca autorul nu ne introduce intr-un tinut fabulos,asemenea celui din creatiile populare similare.Tinutul este un sat oarecare in care traiau ,,doi frati si amndoi insurati".Asadar lipsesc determinarea spatiala cat si cea temporala a actiunii,ca si in basmele populare,desi tinutul nu estu unul fabulos.Unul dintre ei,cel mare,era bogat dar avea o nevasta rea si zgarcita.Nevasta celui mic a lui Danila ,,era muncitoare si buna la inimia" insa el era sarac si avea o multime de copii.Singura lui avere erau doi boi tineri si frumosi dar era nevoit sa imprumute celelalte unelte gricole dela fratele sau care, exasperat de aceasta situatie si cicalit de nevasta il sfatuieste pe Danila sa vanda boii si pe banii obtinuti sa-si ia altii mai mici si un car.
Danila ii urmeaza sfatul dar nu cu prea mare tragere de inima,caci isi,,tufeste cusma pe cap, o indeasa pe urechi si habar n-are'' si pleaca spre targ.Acesta este intriga,momentu determinant pentru desfasurarea actiunii,care cuprinde doua parti distincte.In prima Danila pleaca spre targ si pe drum face schimburi sau trocuri dezavantajoase si ajunge din stapan al celor doi boi, posesor al unei pungi goale dupa ce schimba boii,carul,capra,gascanul si in final primeste punga,pe care o daruieste fratelui sau.Acum ii adreseaza fratelui sau o ultima rugaminte pe care acesta i-o indeplineste,sa-i dea carul cu boii sa aduca niste lemne din padure-dar prostia si ghinionul nu-l parasesc caci sfarama carul si omoara boii,lasand copacul taiat sa cada direct peste car.Danila este hotarat sa-si piarda urma in lume si vrea sa-i ceara in acest scop iapa fratelui,dar trecand pe langa un heleste,pierde toporul pe care il arunca dupa niste lisite, fratelui sau ii scunde insa adevarul si intentiile sale spunandu-i ca are nevoie de iapa pentru a scoate boii din lacul mlastinos. in care s-au impotmolit.
Suparat acesta ii spune ca mai bine s-ar calugari ca sa nu-i mai necajeasca pe oameni,dar Danila fura iapa si pleaca spre helesteul din padure ca sa caute toporul pierdut.Considerand sfatul fratelui sau unul intelept,hotaraste sa-l urmeze si vrea sa contruiasca o mansatire pe pajistea de langa helesteu.Cu aceasta hotarare incepe o a doua parte care se desfasoara in padure langa un helesteu lipsind si aici o determinare spatiala precisa.
Daca in prima parte autorul ni-l infatiseaza pe Danila in postura prostului sua pacalitului in cea de-a doua eroul isi manifesta istetimea in confruntare cu dracii.In momentul in care Danila ciopleste o cruce si incepe sa caute copacii buni pentru constructie din iaz iese un drac spune ca locul acela le apartine diavolilor.Cum Danila nu renunta la planul sau i se ofera ,,un burduf de bivol plin cu banii''pana la urma dracii se razgandesc si-si conditioneaza darul de trecerea unor probe:inconjurarea iazului cu o iapa in spate,intrecerea la fuga,intrecera la tranta,proba chiuitului,azvarlirea buzduganului,intrecerea in blesteme.Danila reuseste de fiecare data sa treca asceste probe pentru ca el inlocuieste forta fizica prin istetime si viclenie.
Deznodamantul este ca in orice basm, deoarece Danila scapa de draci si ramane cu bani.Sintagma,,pana la adanci batraneti' aminteste de formulele de incheiere a basmelor populare,care aduc o nota optimista,indiferent la care dintre partile basmului ne-am referi,se observa prezenta unor motive specifice basmului popular:calatoria,trocul,prostia omeneasca,motivul probelor,al ajutoarelor,buzduganului sau al blestemului(in a doua parte)
Creanga traieste cu ingenuitate intamplarile povestite,,el este creatorul unei comedi tot asa de profunde si universale in tipicitatea ei precum aceea a lui I.Sadoveanu.

RECLAMA IT Galaxy

Prezentare IT Galaxy si Dell Studio 1745

Itgalaxy.ro este un magazin online cu peste 10000 de produse din majoritatea categoriilor IT&C (http://www.itgalaxy.ro/pagina.php?id=3).
Dell Studio 1745 (http://www.itgalaxy.ro/laptop_uri/16098-dell_studio_1745.html) este un laptop care ofera o multitudine de facilitati (procesor puternic, 4GB de RAM, ecran de 17,3" si o intreaga suita de porturi pentru toate nevoie) pentru un pret exceptional in gama lui.
Te rugam sa concepi un material despre magazinul online IT Galaxy, care sa cuprinda si o descriere a modelului Dell Studio 1745, cu trimitere la pretul foarte bun pentru facilitatile oferite.