Creanga de aur M.Sadoveanu-Comentariul literar

    Romanul lui Sadoveanu cu cele mai profunde semnificatii mitice, este "Creanga de aur" (1933), povestire filosofica. Mihail Sadoveanu prezinta vremea arhaica a magilor care continua initierea in tainele lumii.
   In expozitia romanului, profesorul Stamian, aflat intr-o tabara organizata incepea istorisirea despre evenimentele ce au avut loc in Bizant, in 787, cu diverse conflicte interne si primejdii carora imparateasa Irina incerca sa le faca fata.
    In anul 780, Kesarian Breb, un taran din Dacia, este trimis de al treilea si doilea decheneu, preot al lui Zamolxe, sa se initieze in tainele lumii la templele egiptenilor si sa afle rosturile noii credinte care se raspandeste cu repeziciune in tot Bizantul.
    Breb isi uimeste semenii cu darurile sale neobisnuite: citeste pe buze de la distanta, asculta glasul animalelor si mai ales citeste in semnele tainice ale viitorului.
    In calatoria sa de a indeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un slujitor, un dac crestin.
   In anul 787 Kesarion a plecat spre marele Bizant spre a pune in aplicare planul batranului decheu. In Bizant l-a cunoscut pe episcopul Platon un dar pentru Filaret; A reusit sa renoveze vechile biserici crestine si icoanele din acestea.
    In drumul lor spre Amnia cei doi au poposit la un han de unde au aflat de la Filaret, un cunoscut in intreg tinutul pe bunatatea si sfintenia acestuia caruia i-a darut darul pe care Platon i-l timisese, zece magari incarcati cu grau. La vederea darului, Filaret si familia lui s-au bucurat nespus.
    La casa lui Filaret, Kesarion a cunoscut-o pe Maria, nepoata lui Filaret careia i-a dat sa probeze conturul imparatesc si potrivindui-se perfect a fost dusa la palat pentru a fi prezentat lui Constantin si Irina cu scopul intrecerii a inca nousprezece fete frumoase spre a devenii sotia lui Constantin.
    Maria a castigat concursul ajungand in cele din urma sotia lui Constantin, la nunta imparateasca participand si familia Mariei care s-a mutat la casa imparateasca.
    Constantin a fost necedincios sotiei sale Maria dar si mamei sale, in cele din urma a fost incoronat inlocuind-o pe mama sa irina si renegand-o pe sotia sa Maria casatorindu-se cu Teodata.
    Maria a fost alugata din Bizant, dusa in insula Printeselor unde a fost obligata sa se prostitueze si nu i-au permis sa ajunga decat la priveghiul bunicului ei nu si al bunicii acesteia.
   In Bizant poporul l-a detronat pe Constantin.
   Cand Kesarion s-a intors in Dacia, Constantin il omorase pe episcopul Platon si pe Alexie Moseles.
   Astfel Kesarion Breb devine ultimul decheneu. El a iesit pentru a binecuvanta oamenii Daciei, despre care auzind de la slujitorul sau, Constantin ca multi sustineau ideea ridicarii unor manastiri crestine in Dacia.
    Tema romanului "Creanga de aur", simbol al nemurii, al intelepciunii si al cunoasterii releva principalele atribute ale lui Kesarion Breb.
    Personajele lui Sadoveanu sunt tipice pentru constructia unui spatiu organizat, a unei "lumi dincolo de lume".
   Practic, scriitorul ne ofera un veritabil jurnal intim, dar oarecum intors pe dos, totul cu o savanta strategie a discontinuitatii. Tocmai aceasta voluptate a discontinuitatii seduce si implica orice cititor. In concluzie se poate afirma ca opera literara sadoveniana "Creanga de aur" este un roman mitic simbolistic.