Schema epica este simpla alcatuita din patru tablouri structurate astfel:
Primul tablou (strofele 1-43) prezinta idila dintre fata de imparat si luceafar.
Al doilea tablou (strofele 44-64) ce prezinta idila dintre Catalin si Catalina, pe planul terestru, in spatii inchise. Perspectiva este ascendenta.
Al treilea tablou (strofele 65-85) prezinta zborul cosmic al Luceafarului.
Al patrulea tablou (strofele 86-98) se reia idila pamanateana intr-o atmosfera tipic romantica(noaptea). Perspectiva este descendenta.
In finalul poemului este prezentata fata de imparat ce priveste spre cer invocand astrele pentru a-si asigura destinul terestru.
Eul licirc: Il desemneaza pe cel care vorbeste in text si care nu se confunda cu personalitatea biografica a creatorului.
In poezie biografic este izvorul eurilor lirice:
1. Luceafarul care se-ntrupeaza de doua ori pentru a dialoga cu fata de imparat:
-ipostaza angelica
"O esti frumos, cum numa-n vis/un inger se arata"
-ipostaza demonica
"O esti frumos cum numa-n vis/un demon se arata"
2. Fata de imparat "prea fumoasa fata de imparat"
Demna de Luceafar "din rude mari imparatesti".
In final este prezentata ca o fata anonima ce regreta iubirea si cere binecuvantarea Luceafarului "norocu-mi lumineaza"
3. Catalin - se identifica cu 'gura lumii', fiind "viclean copil de casa".
In final este un indragostit oarecare.
4. Demiurgul=puterea absoluta careia Hyperion ii cere dezelgarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu